Sherlock Holmes, contemporan

   Gregory House a rămas mort pentru toată lumea (în afară de prietenul Wilson 😉 ), Meredith Grey și prietenii ei doctori de la Seattle Grace au căzut din avion și abia își trag sufletele în sălbăticie, în așteptarea noului sezon, de ”Private Practice”, recunosc, m-am cam plictisit. Nu știu dacă personajele sunt de vină, sau intriga…

Rămânem fără doctori pe micile ecrane? Nicidecum. În curând (cam pe la anul 😦 ) va începe sezonul trei din ”Sherlock” , prilej de reîntâlnire cu simpaticul doctor Watson și… cel mai tânăr Sherlock Holmes din câți mi-a fost dat să văd până acum.

Dar hai să vă spun câteva vorbe despre excelenta producție britanică de televiziune.

Sherlock” reia, updatate și upgradate, faimoasele poveștile prin care trece genialul detectiv al lui Sir Arthur Conan Doyle.

Serialul a fost creat de cunoscuții Steven Moffat și Mark Gatiss, și constă, până în prezent din două serii a câte trei episoade de 90 minute fiecare, iar prima seria a fost emisă pe BBC One și BBC HD în 2010.

Staruri: Benedict Cumberbatch – în rolul lui Sherlock Holmes și Martin Freeman – ca doctorul John Watson. Alți actori: Rupert Graves – polițistul Lestrade, Andrew Scott – răufăcătorul Jim Moriarity, Mark Gatiss – ca Mycroft Holmes, fratele detectivului.

Producător: Hartswood Films.

Locații de filmare: Londra, Dartmoor, Cardiff … alte locații din Marea Britanie.

Premii: criticii au fost foarte pozitivi la adresa serialului, iar prima serie a câștigat, în 2011, premiul BAFTA pentru ”Best Drama Series”.

Ziceam că poveștile din ”Sherlock” sunt updatate?

Da, întâmplările din Baker Street se derulează în zilele noastre, iar lucrurile sunt ușor schimbate. Spre exemplu, doctorul Watson este veteran al războiului din Afganistan și nu din al II-lea Război Anglo-Afgan (unul din producători a susținut că, ”oricum, este vorba de unul și același război” :); ”the same unwinnable war” ). Tot Watson (care șchioapătă, e drept, dar din cauză de psihic făcut-varză) scrie pe blog (și nu la ziar) despre întâmplările prin care trece alături de tânărul și sclipitorul său coleg de apartament… ș.a.m.d. Cu toate acestea, serialul urmărește îndeaproape aventurile lui Sherlock Holmes, așa cum au fost inventate de Sir Arthur Clarke.

Primul episod – ”A Study in Pink”  – se bazează pe ”A Study in Scarlet”, în timp ce abia în al treilea episod al primei serii (”The Great Game”) este introdus și profesorul Jim Moriarity. Seria a doua începe cu ”A Scandal in Belgravia” (vă amintiți povestirea ”A Scandal in Bohemia”? ne întâlnim, pentru prima oară, și cu Irene Adler, în postura unei dominatrix cuceritoare),și continuă cu ”The Hound of Baskerville” (nici nu vă imaginați ce era câinele sălbatic ce-i îngrozise pe turiștii veniți să viziteze Baskerville) și ”The Reichenbach Fall”, inspirată din povestirea ”The Final Problem”. Este un episod extrem de tensionat, despre demersurile întreprinse de Jim Moriarty pentru a-l discredita și ucide pe Sherlock Holmes. Am rămas cu gura căscată când tânărul detectiv a părut să se sinucidă!

Abia aștept seria III, să-l văd bine-sănătos și la fel de genial! Și cu chef să dezlege noi și noi și încâlcite enigme.

iată și trailer-ul realizat de un FAN al serialului, care nu mai are răbdare până apare seria 3 (mai știu vreo câțiva 🙂

seriale inspirate

                  Că tot n-am mai povestit de mult (sorry about that), astăzi vorbim despre două seriale inspirate din lumea cărților, și nu orice cărți, ci Primele, cele pe care le purtăm cu noi toată viața în subconștient; cărțile de basme, cărțile cu povești;

Cum ar zice americanii, să povestim despre:

Once upon a time (2011 – încă se filmează)

Once Upon aTime promo image.jpg

creat de: Edward Kitsis și Adam Horowitz (cunoscuți și pentru serialul ”Lost” și filmul de cinema ”Tron: Legacy”); a avut premiera în Statele Unite ale Americii în octombrie 2011, pe postul tv ABC;

locații de filmare:Vancouver, British Columbia, Canada

drama/fantasy/adventure

staruri: Ginnifer Goodwin (ca Albă-ca-zăpada sau Mary Margaret Blanchard), Jennifer Morrison (ca Emma Swan, o știam din ”House MD”), Lana Parrilla (ca regina cea rea/ Regina Mills), Josh Dallas (ca Făt-Frumos/ David Nolan), Eion Bailey (ca Pinocchio/ August W. Booth), Jared S. Gilmore (ca Henry Mills), Robert Carlyle (Rumplestiltskin sau Mr. Gold).

După cum v-ați dat seama din enumerarea de mai sus, avem de-a face cu un film ce reunește majoritatea personajelor cunoscute din cărțile clasice pentru copii, de la ”Albă-ca-Zăpada”, la ”Scufița Roșie”, chiar și Omida sau Pălărierul-cel-Nebun din ”Aventurile lui Alice în Țara Minunilor”. Toți aceștia trăiesc într-un orășel încremenit în timp – Storybrook, din Maine, USA.

Cum este posibil așa ceva?

Ei bine, au fost izgoniți din tărâmul plin de magie al basmelor de un blestem aruncat de regina cea rea – mama vitregă a Albei -ca-zăpada, și au rămas captivi în lumea noastră, incapabili să-și schimbe poveștile vieților lor, încremeniți în așteptarea singurei persoane capabile să repare răul făcut. Când scriu că în Storybrook sunt captive toate personajele de basm, mă refer inclusiv la băieții și fetele rele, respectiv regina cea rea – care acum se numește Regina Mills și este primăriță, respectiv Rumplestilskin, în lumea reală cunoscut ca domnul Gold, proprietarul majorității clădirilor (plus al unui anticariat) din Storybrook. În afară de ultimii aceștia (și încă vreo câteva personaje, băieți -răi în principal), nimeni nu-și prea amintește de unde vine și cine sunt la origine . Știu doar că nu pot părăsi orașul fără să li se întâmple ceva rău. Iarăși, nu știm ce anume! probabil moartea.

Totuși cineva reușește să evadeze, în episodul Pilot.

Henry Mills este fiul adoptiv al Reginei Mills (primarul din Storybrook), care, inspirat de o carte de povești (se cheamă chiar ”Once upon a time”) primită de la învățătoarea sa – Mary Margaret Blanchard (sau Albă-ca-zăpada, ca să știm despre cine vorbim) fuge de acasă, în căutarea mamei sale biologice. Aceasta (Emma Swan) este  o bounty-hunter dură, orfană de părinți, mereu pe drumuri, fără un domiciliu stabil, prieteni sau rude, cu o viață în general tristă și fără un țel bine definit. Întâlnirea cu fiul său (chiar de ziua ei), nu avea cum să cadă într-un moment mai potrivit! Sau nu?

Inițial, nu vrea să-și asume un rol la care a renunțat cu ceva timp în urmă (10 ani mai exact) – acela de mamă, dar, după ce ajunge în Storybrook (și îl cunoaște pe Henry mai bine) decide să rămână.

Lucrurile încep să se schimbe (în general spre ciuda și în pofida eforturilor depuse de primarul Regina Mills), oamenii să-și amintească cine sunt cu adevărat, iar Emma Swan află … cine-i sunt părinții  (nimeni alții decât Albă-ca-zăpada și Făt-Frumos) și care este scopul său în viață (în calitate de unică persoană capabilă să rupă blestemul căzut pe cei din Storybrook).

Evident, lucrurile astea nu se întâmplă peste noapte (doar vorbim de lumea reală și nu de tărâmul basmelor) sau cu ușurință (Regina și Mr. Gold sunt maeștrii intrigilor și adevărate personaje malefice). Dimpotrivă, pe parcursul unui sezon și jumătate (serialul este încă în derulare) o urmărim  pe Emma cum refuză să creadă că basmele sunt reale (și încercările lui Henry de a o convinge că sunt adevărate), pe mama ei, Albă-ca-zăpada, cum nu reușește să-și găsească liniștea în brațele lui Prince Charming, schemele pline de venin ale Reginei malefice și ale domnului Gold de a continua să controleze o lume pe care ei au creat-o ș.a.m.d.

Povestea oscilează constant între întâmplările din realitate și cele din lumea de basm (chiar dacă nu chiar cum le știam noi din poveștile care neau fost citite sând eram copii), personajele interacționează unele cu altele în moduri pe care nici nu le-am  crezut posibile, dar tocmai de aceea, mai pline de farmec…ce să mai, este o ”poveste în poveste” absolut încântătoare, pe care vi-o recomand s-o urmăriți chiar dacă (sau tocmai de aceea) nu mai sunteți la vârsta la care basmele păreau/erau parte integrantă din viața de zi cu zi. 🙂 Mai ales că în Storybrook, Bine pare să învingă, cu toată opoziția Răului. 🙂

Închei spunându-vă că ”Once Upon a Time” s-a bucurat/se bucură de un real ucces printre telespectatorii americani (și nu numai), fapt demonstrat și de mai multe nominalizări la premii de profil, respectiv People’s Choice Award pentru „Favorite New TV Drama” (2012 – deși a pierdut în fața serialului ”People of Interest”), „Best Genre Series” la Satellite Awards (2011, a pierdut și aici),  trei nominalizări la Visual Effects Society Awards (tot 2012, iarăși a pierdut), la cea de-a 38 ediție a Saturn Awards o nominalizare pentru Best Netword Television Series și o nominalizare pentru Best Supporting Actress on Television  pentru Parrilla – Regina Malefică.

De câștigat, a câștigat trofeele pentru  „Favorite New TV Drama” and „Favorite Villain” for Lana Parrilla acordate de TV Guide (o cunoscută revistă americană, cu apariție săptămânală, al cărui prim număr a fost publicat în 1953).

iată și trailer-ul:

Grimm (2011 – încă se filmează)

Grimmintertitle.png

creat de Stephen Carpenter, David Greenwalt și Jim Kouf;

locații de filmare: Portland, Oregon, SUA și diverse locații din zona metropolitană

Fantasy procedural/horror/mistery

Staruri: David Giuntoli (detectivul Nick Burkhardt – Grimm), Russel Hornsby (detectivul Hank Griffin), Bitsie Tulloch (prietena lui Nick, veterinara Juliette Silverton), Silas Weir Mitchell (Monroe – Wieder Blutbad – unul din monștrii vânați de Grimmi), Sasha Roiz (căpitanul de poliție Sean Renard, superiorul lui Nick), Reggie Lee (sergentul Wuu)

Serialul american, descris drept o dramă polițistă – with a twist – un proiect fantastic și întunecat, despre o lume în care personajele inspirate de Basmele Fraților Grimm chiar există” a fost lansat în octombrie 2011, în SUA de către NBC. Este concentrat pe întâmplările prin care trece tânărul detectiv Nick Burkhardt, din momentul în care află că este urmașul unei familii (Grimm)  care se luptă de secole să pătreze echilibrată balanța între umanitate și creaturile mitologice (numite generic Wesen) care populează, nevăzute și neștiute de majoritatea oamenilor, lumea în care trăim.

În general, acești wesen au înfățișare de oameni (își arată chipurile pocite doar în situații excepționale), au puteri supraomenești și nu pot fi văzuți, în mod normal, decât de posesorii genelor Grimm. Nu toate sunt creaturi malefice dar Nick, dată fiind natura meseriei sale, are tendința să dea numai peste monștri puși pe făcut rele, în general pe ucis nevinovați și, mai presus ede toate, hotărâți să-și înlăture dușmanii de moarte – respectiv pe cei din familia Grimm.

Este o lume fascinantă, pe care Nick o descoperă încetul cu încetul (și cu ajutorul unei rulote pline de minunății – informații, unelte, poțiuni și tot ce mai are nevoie un Grimm să-și ducă bătăliile, rămasă moștenire de la mătușa sa), alături de unul din wessenii cu care reușește să se împrietenească. Iar asta e mare lucru, atâta timp cât majoritatea wesenilor încearcă să-l ucidă, ori fug de el. 🙂 Din clipa uciderii mătușii sale (singura lui rudă în viață, părinții fiindu-i uciși într-un accident, pe când era mic), când află și cine îi sunt urmașii, viața lui Nick devine din ce în ce mai ”interesantă” (mai ale că atunci își capătă și abilitatea de a vedea wesen-ii), punctată de întâlniri de loc întâmplătoare, aș putea zice, cu fel și fel de creaturi care mai de care mai ciudată, toate cu denumiri din germana veche (nu reușesc să țin minte niciuna 🙂 ). Tot sezonul 1, el duce o luptă dublă, pe de o parte cu wesenii, de cealaltă parte, cu dorința de a le spune celor apropiați – iubita și, respectiv, partenerul și prietenul său din poliție – cine este, iar episodul de final de sezon (episodul 22) se încheie exact când lucrurile devin cu adevărat incitante: Nick este pe cale să deconspire un complot al supranaturalilor în care este posibil să fie implicat și șeful său din poliție, îi povestește iubitei sale despre cine sunt urmașii săi, se reîntâlnește cu una din rudele pe care o credea moartă… nu vă spun mai multe, să nu vă stric plăcerea de a urmări un serial care pune într-o lumină foarte interesantă poveștile pe care le-am auzit în copilărie.

Are suficiente scene înfricoșătoare cu bestii hidoase, inclusiv sânge, membre strivite, situații tensionate, cât să placă amatorilor de horror, dar și celor de fantasy, aventură și chiar filme polițiste. Eu, una, abia aștept să înceapă sezonul 2, planificat pentru luna octombrie 2012.

Până în prezent (doar un sezon) a strâns două nominalizări, respectiv Saturn Award pentru ”Best Network Television Series” (2012) și People’s Choice Award pentru ”Favorite New TV Drama” (2012).

iată și un preview de pe utube: