O coardă prea întinsă/ The Turn of the Screw (Nuvela)

 

Nuvela ”O coardă prea întinsă” (The Turn of the Screw – publicată, pentru prima oară, în 1898) dă și titlul volumului din imagine, apărut, în 2009, la Editura ART. Din câte am văzut, și în prezent se află pe stocurile mai multor librării virtuale, deci, go for it! Henry James e un povestitor extraordinar.

Adaptări cinematografice și tv ale nuvelei:

Eu am văzut doar ”The Turn of the Screw” (adapatrea pentru televiziune din 1999, cea cu Collin Firth în rolul unchiului), așa că nu mare mi-a fost surpriza să constat cât de popular a fost/este subiectul nuvelei lui Henry James:

 

 

The turn of the screw – TV (I) 2009, Marea Britanie, scenariu Sandy Welch,  regizor Tim Fywell, produs de BBC Productions

In a Dark Place – Cinema 2006, scenariu Peter Waddington, regizor Donato Rotunno, actori principali Leelee Sobieski, Tara Fitzgerald și Christian Olson

Turn of the Screw bY Benjamin Britten – musical, TV 2004, scenariu Myfanwy Piper, regizor Katie Mitchell

The turn of the Screw – 2003, SUA, scenarist Nick Millard, regizor Nick Millard

Le tour d„ecrou – TV 2001, scenarist Myfanwy Piper (libretto), regizor Vincent Btaillon, stars Olivier Dumait, Mireille Delunsch și Gregory Monk, filmat în Aix-en-Provence, Bouches-du-Rhone, Franța

The Turn of the Screw – TV 1999,  scenarist Nick Dear, regizor Ben Bolt, staruri Caroline Pegg, Jodhi May și Colin Firth

ETC. ETC. ETC.

Se pare că povestea tinerei institutoare are mai mulți fani printre producătorii de filme decât mi-am imaginat.

Dar să vă spun câte ceva despre ce se întâmplă în nuvela care a fost categorisită, inclusiv ca ”șaradă psihologică supranaturală”.

Construită după tehnica povestirii în ramă, ”O coardă prea întinsă”  aduce în prim plan un grup vesel, de doamne și domni din înalta societate (sau cel puțin așa am rămas eu cu impresia), care-și petrec timpul spunând povești de groază, la gura șemineului. La un moment dat, un anume domn Douglas susține că știe cea mai îngrozitoare poveste posibilă și, la insistențele auditoriului acceptă să le satisfacă curiozitatea.  Desigur, povestirea respectivă era și adevărată. Ii fusese trimisă de o doamnă pe care o cunoscuse în tinerețe și care murise în urmă cu 20 de ani.

Vechea lui prietenă, cea mai mică dintre fiicele unui sărac vicar de ţară, venise la Londra la vârsta de douăzeci de ani, plină de nerăbdare, pentru a-şi lua în primire întâia slujbă de institutoare. Gentlemanul bogat care o angajează avea doi nepoți – fată (Flora) și băiat (Miles), de vârste destul de apropiate – de care nu se putea ocupa, așa îi trimisese la una din reședințele sale rurale, un loc sigur şi sănătos, respectiv conacul Bly.

Exact acolo este trimisă și tânăra institutoare, cu rugămintea să se ocupe de educația copiilor și cu ordinul să-l deranjeze cât mai puțin posibil pe unchiul lor.

La început este încântată să aibă doi elevi atât de adorabili – frumoși la înfățișare, bine-educați și foarte gentili, mai ales că se și împrietenește cu o altă servitoare, doamna reşedinţei de la Bly, o femeie excelentă – doamna Grose, care-i și împărtășește opiniile despre cei doi ”îngerași”.

Totuși, odată cu trecerea timpului, tânăra institutoare observă mai multe lucruri ciudate, precum apariția fantomei fostei institutoare a copiilor (predecesoarea sa murind în condiții suspecte) și respectiv, fantoma fostului valet al angajatorului său.

Lucrurile se încing în momentul în care institutoarea descoperă că cele două fantome au o relație cu cei doi copii aflați în grija sa, o legătură pe care ea consideră a fi foarte periculoasă, mai ales din cauză că, din câte va afla de la doamna Grose, pe timpul vieții, cei doi nu fuseseră niște persoane prea respectabile.

Normal că  tânăra institutoare depune toate diligențele posibile să afle care era natura relației copiilor cu cele două fantome, precum și pentru a – i îndepărta pe cei mici de înfiorătorii lor prieteni. Toate eforturile institutoarei sunt zadarnice, ba chiar par să se întoarcă împotriva ei, căci, de un punct încolo, aceasta se comportă clar ca o persoană ce și-a pierdut kmințile.

Nu vă mai spun, înainte de a vă invita să lecturați ”O Coardă prea Întinsă”(de fapt, tot ce găsiți scris de Henry James), că sfârșitul acestei nuvele este într-adevăr înfiorător.