Breaking Dawn/ Zori de Zi, saga Amurg, partea I

adaptare după romanul lui Stephenie Meyer ”Breaking Dawn ”

Regizor: Bill Condon (a mai regizat, printre altele, filmele ”Kinsey” – 2004 și ”Chicago” – 2002)

Scenariști : Melissa Rosenberg (care a participat la elaborarea scenariului și pentru celelalte trei filme ale seriei ”Amurg”) și, evident, Stephenie Meyer (conform IMDB.com este, în afară de scriitoare, producătoare și actriță), autoarea romanelor din saga ”Twilight/Amurg”

Gen: aventură, dramă, fantastic, romantic

Locații de filmare: Baton Rouge, Louisiana, SUA,

Rio de Janeiro, Brazilia,

Canada, Columbia Britanică, Ucluelet (scenele de pe plajă) și Vancouver

Povestea e și frumoasă, și sângeroasă.

Începe cu nunta dintre Bella și Edward, o nuntă care pare, exceptându-i pe unii din invitați – vampiri și vârcolaci, la fel ca alte nunți: drame familiale – vă dați seama cât de greu le este dușmanilor de secole să participe la aceeași petrecere, toasturi în cionstea mirilor care mai de care mai hazlii, invidii, ură chiar, bârfe, râsete, plâns, haine frumoase, pantofi de firmă, un decor feeric (absolut de basm, mai spun odată!), emoții, mireasa nehotărâtă, obosită de coșmarurile de peste noapte, tot tacâmul. A, da, și tacâmuri argint la mese.

Urmează luna de miere, pe o insulă braziliană retrasă, iarăși decor care impresionează prin grandoare și exotism, activitățile care se desfoășoară, în mod firesc, între doi proaspăt căsătoriți, deși unul e vampir, iar Bella încă om.

Am spus om? Da Bella se hotărâse să amâne transformarea sa în vampir până după luna de miere, pentru a se putea bucura cum se cuvine de ultimele clipe de umanitate. În schimb, din cauza asta și începe calvarul.

Rămâne însărcinată cu un vampir, iar copilul, cum era și normal, începe să se comporte ca o fiinta supranaturala în devenire. O suge pur și simplu de viață, pe dinăuntru. Nu mai poate mânca nimic, fatul crește mult prea repede (un Fat-Frumos american, ce creste intr-o zi, cat altii intr-o luna) ca ea să-i poată face față, o sfâșie pur și simplu, fizic: coaste rupte, organe dislocate, dureri îngrozitoare. Cu toate asta, fata e hotărâtă să nu renunțe la sarcină, chiar dacă, în mod evident, aducerea pe lume a copilului o va costa propria viață.

Cei doi proaspat parinti revin acasă și se ascund în conacul familiei Cullen, fără să anunțe și părinții Bellei de pericolul prin care trece fata lor. Totuși, toți cei din jurul Bellei (vampirii cu Edward, tatăl copilului, în frunte) încearcă să o convingă să renunțe la sarcină și chiar apelează la vârcolacul Jacob să-i bage mințile în cap.

Lucrurile se precipită și tensiunea crește la cote greu de suportat, în clipa în care ceilalți vârcolaci decid că nașterea copilului (monstruozității cum îi spun ei) constituie un pericol pentru oamenii din Forks și o încălcare a termenilor pactului străvechi dintre ei și vampiri. Deci, sunt liberi să facă tot posibilul pentru a împiedica o asemenea abominație să trăiască.

Ce urmează? Mergeți și vedeți filmul. N-o să vă pară rău: povestea e plină de tensiune (chiar dacă destul de multe scene sunt relativ statice, accentul fiind pus pe trăirile interioare ale personajelor, în special pe transformările prin care trece Bella), imagini absolut fantastice și personaje pe care le îndrăgim, deja. Deși nu sunt aduse in prim plan, decât episodic, figuri noi, unii dintre eroii deja cunoscuți apar în ipostaze inedite, precum frumoasa Bella, care, mare parte din film, arată absolut infiorator, ca unul din prizonierii de la Auschwitz, îngrozitorul lagăr polonez folosit de naziști în al Doilea Război Mondial.

Starurile sunt, după cum vă și așteptați, frumoasa Kristen Stewart(în rolul Bellei Swann), Robert Pattinson (vampirul Edward Cullen) și Taylor Lautner (ca vârcolacul Jacob Black).

Twilight/Amurg (cartea)

                           ”Twilight” (tradus în românește ”Amurg”) este romanul de debut al scriitoarei americane Stephenie Meyer (Morgan, la naștere), primul din saga Amurg (care mai conține romanele: Luna noua, Eclipsa și Zori de zi, toate traduse în românește, la editura RAO), care ne prezintă povestea romantică și plină de suspans despre iubirea dintre o frumoasă adolescentă – Isabella Swan (sau, mai simplu, Bella) si colegul său de clasă, un vampir fermecător pe numeEdward Cullen.

Fata tocmai s-a mutat la tatăl său, în Forks, un oraș provincial dintr-o într-o zonă muntoasă, unde cade cea mai mare cantitate de precipitații pe an din toată America, și unde singura distracție pare să fie mersul la școală. Evident, după ce-l întâlnește pe atrăgătorul Edward, un băiat retras și misterios, Bella se îndrăgostește până peste cap. Zvonurile care circulă printre colegii ei despre faptul că băiatul ar fi vampir, îi sporesc și mai mult sentimentele, Bella simțindu-se  din ce mai atrasă de Edward, cu toate că băiatul are, inițial, o reacție de respingere față de ea.

Lucrurile se dezvoltă și relația de iubire dintre cei doi se cimentează, în momentul în care Edward recunoaște că, dincolo de iubirea profundă pe care i-o poartă, pentru vampirul din el, înnebunit de mirosul sângelui fetei, este un chin să se afle în preajma Bellei.

Pericolul ce-i pândește în permanență (căci, amândoi sunt conștienți că Bella își poate pierde viața dacă Edward își pierde capul/autocontrolul chiar și numai pentru o clipă) pare să aibă rolul unui catalizator al relației imposibile dintre cei doi, care ajung să se iubească atât de mult, încât să decidă că nu mai pot trăi unul fără altul. E vorba de acel tip de iubire indestructibilă și completă, care nu va scădea în intensitate încă trei volume, vă spun dinainte 🙂 .

În fine, fata îl iubește pe Edward atât de profund încât îi cere acestuia să o transforme în vampir, pentru a petrece o eternitate lângă el, în timp ce acesta o refuză, din dragoste pentru sufletul ei, care, odată transformată într-o ființă nenaturală, este condamnat la osândă veșnică.

Ca în toate poveștile de dragoste care se respectă, și în Amurg apare ”ce-a de-a treia roată la căruță”, pretendentul căruia fata refuză să-i de-a mâna și care se transformă în dușmanul de moarte al băiatului iubit, în persoana unui

 vârcolac – Jacob Black, prieten de familie cu Bella. 

În continuare, povestea se scurge lin și plăcut, punctată de încercările Bellei de a-și determina iubitul s-o facă nemuritoare, de refuzul categoric al lui Edward de a-i îndeplini dorința, de avertizările și amenințările lui Jacob la adresa relației infame între o muritoare un vampir, precum și… de conflictul sângeros dintre familia adoptivă a lui Edward și trei vampiri care, trecând întâmplător prin zonă, ajung să ”poftească” la Bella.

Poate vă întrebați de ce mi-a plăcut ”Amurg”, mie și milioanelor de cititori din peste 20 de țări în care a fost tradusă cartea și care au transformat-o în best-seller internațional (vorbim aici de Milioane de exemplare vândute), cu un succes atât de mare piață încât s-a făcut și film după ea, la rândul său blockbuster, ca să nu mai vorbim de întreaga industrie conexă, menită să satisfacă fanii pe viață ai lui Edward și Bella.

În primul rând, pentru că e un roman frumos scris, accesibil – într-un stil aproape prea simplu – și ușor lecturabil. Apoi, personajele principale sunt atât de simpatice, încât te fac să îți dorești, ca cititor, să li se întâmple tot binele din lume. Cât despre povestea de iubire, da, este incredibilă, ireală și imposibilă, dar știți o poveste de iubire ADEVĂRATĂ care să fie altfel? Mai mult, este plină de profunzime (o adevărată alegorie a ceea ce simt două persoane îndrăgostite), în ciuda vârstei fragede a cel puțin unuia din protagoniști (Edward, deși tânăr ca înfățișare, a trăit câteva sute de ani până să o întâlnească pe Bella), complicată (pentru că așa este și viața) și plină de imprevizibil, iar asta face lectura și mai antrenantă, mai modernă.

Da, ”Amurg” este un roman de dragoste modern (poate puțin cam naiv după unii), care aprinde imaginația cititorii de toate vârstele (deși, în mod comun, se afirmă că este destinată adolescenților), cu nimic mai prejos față de poveștile de dragoste considerate clasice, etaloane ale erosului omenesc.

Dacă doriți să citiți și despre alte povești de dragoste, dați click aici, la concursul de recenzii despre romane de dragoste organizat de bookmag.

si un trailer scurt, la Breakimg Dawn, cel mai nou film al seriei Amurg, care va fi lansat luna viitoare (18 noiembrie 2011).

personajele principale, le stiti deja

Isabella Swan – interpretata de Kristen Steward

Edward Cullen – Robert Pattinson

Jacob Black – Taylor Lautner etc.

Îngerul albastru (Cartea)

”Professor Unrat oder Das Ende eines Tyrannen”, publicat recent de editura Nemira sub titlul de ”Îngerul  albastru”, este un roman scris (în anul 1905) de scriitorul german Heinrich Mann, fratele câștigătorul premiului Nobel pentru Literatură pentru anul 1929, Thomas Mann (cu romanul ”Casa Buddenbrook”).

Dacă fratele său mai mic a fost influențat de romancierii ruși ai secolului al 19-lea (în special Lev Tolstoi) reușind să atragă atenția întregii lumi asupra literaturii germane prin scrierile sale, francofilul Heinrich Mann nu a atins niciodată faima acestuia, fiind catalogat mai degrabă drept autorul unor volume de critică socială, cu vederi de stânga.

Nici în romanul de față, care face parte din scrierile sale de început, Heinrich Mann nu face rabat de la satirizarea societății burgheze germane a acelor timpuri – până la urmă, scrierile sale acide îl vor face să cadă în dizgrația regimului fascist, romanele fiindu-i puse la index, iar autorul însuși nevoit să se refugieze în Statele Unite, California, unde va și trece în neființă, sărac și necunoscut.

Povestea din ”Îngerul Albastru” îl are în prim plan pe directorul misogin și tiranic al unei școli de provincie (profesorul Raat), care este atât de nepopular printre elevii săi, încât a fost poreclit Unrat (în românește ”Scârnăvie”).

Spre nenorocul său, acesta se îndrăgostește până peste cap de o cântăreață exotică și controversată – frumoasa Rose Frohlich, care își execută programul artistic într-un local de noapte, cu numele de „Îngerul albastru”.

Această relație va avea un efect devastator asupra unui burghez atât de bine ancorat în conveniențele sociale, deoarece iubita sa este o femeie deosebită, cu gusturi fine și rafinate, greu de mulțumit din resursele financiare ale unui slujbaș de condiție medie. De aceea, pentru a ține pasul cu nevoile extravagante ale iubitei sale, profesorul Raat ajunge, pe nesimțite, înglobat în datorii și, într-un final, chiar la închisoare, desigur, pentru imposibilitatea achitării acestora.

Nu este nicio îndoială că ”Îngerul albastru” este o poveste clasică despre decăderea morală, socială și chiar fizică a unui burghez de provincie, poate nu atât de incitantă pentru unii cititori din zilele noastre, ceea ce ar fi și normal, doar au trecut mai bine de o sută de ani de la prima sa publicare, însă acum, după ce am lecturat-o, pot să vă spun că are un ceva inefabil, imposibil de găsit în volumele autorilor contemporani cu noi.

De altfel, povestea iubirii nefericite a profesorului Raat a atras atenția constantă a cinematografiei, romanul lui Heinrich Mann bucurându-se de numeroase ecranizări, cea mai cunoscută dintre ele fiind producția ”The Blue Angel/Der Blaue Engel” din anul 1930, film ce a transformat-o în star internațional pe actrița Marlene Dietrich, în rolul cântăreței Lola Lola (personificare a iubitei profesorului).

În plus, au fost puse în scenă numeroase adaptări  pentru teatru, precum ”Îngerul Albastru” de la TEATRUL ODEON, după ”Profesorul Unrath” de Heinrich Mann, în regia lui lui Răzvan Mazilu (premiera 30 martie 2001), cu Florin Zamfirescu în rolul profesorului Emanuel Raat și Maia Morgenstern ca Rosa Frohlich, zisă Lola Lola.

O coardă prea întinsă/ The Turn of the Screw (Nuvela)

 

Nuvela ”O coardă prea întinsă” (The Turn of the Screw – publicată, pentru prima oară, în 1898) dă și titlul volumului din imagine, apărut, în 2009, la Editura ART. Din câte am văzut, și în prezent se află pe stocurile mai multor librării virtuale, deci, go for it! Henry James e un povestitor extraordinar.

Adaptări cinematografice și tv ale nuvelei:

Eu am văzut doar ”The Turn of the Screw” (adapatrea pentru televiziune din 1999, cea cu Collin Firth în rolul unchiului), așa că nu mare mi-a fost surpriza să constat cât de popular a fost/este subiectul nuvelei lui Henry James:

 

 

The turn of the screw – TV (I) 2009, Marea Britanie, scenariu Sandy Welch,  regizor Tim Fywell, produs de BBC Productions

In a Dark Place – Cinema 2006, scenariu Peter Waddington, regizor Donato Rotunno, actori principali Leelee Sobieski, Tara Fitzgerald și Christian Olson

Turn of the Screw bY Benjamin Britten – musical, TV 2004, scenariu Myfanwy Piper, regizor Katie Mitchell

The turn of the Screw – 2003, SUA, scenarist Nick Millard, regizor Nick Millard

Le tour d„ecrou – TV 2001, scenarist Myfanwy Piper (libretto), regizor Vincent Btaillon, stars Olivier Dumait, Mireille Delunsch și Gregory Monk, filmat în Aix-en-Provence, Bouches-du-Rhone, Franța

The Turn of the Screw – TV 1999,  scenarist Nick Dear, regizor Ben Bolt, staruri Caroline Pegg, Jodhi May și Colin Firth

ETC. ETC. ETC.

Se pare că povestea tinerei institutoare are mai mulți fani printre producătorii de filme decât mi-am imaginat.

Dar să vă spun câte ceva despre ce se întâmplă în nuvela care a fost categorisită, inclusiv ca ”șaradă psihologică supranaturală”.

Construită după tehnica povestirii în ramă, ”O coardă prea întinsă”  aduce în prim plan un grup vesel, de doamne și domni din înalta societate (sau cel puțin așa am rămas eu cu impresia), care-și petrec timpul spunând povești de groază, la gura șemineului. La un moment dat, un anume domn Douglas susține că știe cea mai îngrozitoare poveste posibilă și, la insistențele auditoriului acceptă să le satisfacă curiozitatea.  Desigur, povestirea respectivă era și adevărată. Ii fusese trimisă de o doamnă pe care o cunoscuse în tinerețe și care murise în urmă cu 20 de ani.

Vechea lui prietenă, cea mai mică dintre fiicele unui sărac vicar de ţară, venise la Londra la vârsta de douăzeci de ani, plină de nerăbdare, pentru a-şi lua în primire întâia slujbă de institutoare. Gentlemanul bogat care o angajează avea doi nepoți – fată (Flora) și băiat (Miles), de vârste destul de apropiate – de care nu se putea ocupa, așa îi trimisese la una din reședințele sale rurale, un loc sigur şi sănătos, respectiv conacul Bly.

Exact acolo este trimisă și tânăra institutoare, cu rugămintea să se ocupe de educația copiilor și cu ordinul să-l deranjeze cât mai puțin posibil pe unchiul lor.

La început este încântată să aibă doi elevi atât de adorabili – frumoși la înfățișare, bine-educați și foarte gentili, mai ales că se și împrietenește cu o altă servitoare, doamna reşedinţei de la Bly, o femeie excelentă – doamna Grose, care-i și împărtășește opiniile despre cei doi ”îngerași”.

Totuși, odată cu trecerea timpului, tânăra institutoare observă mai multe lucruri ciudate, precum apariția fantomei fostei institutoare a copiilor (predecesoarea sa murind în condiții suspecte) și respectiv, fantoma fostului valet al angajatorului său.

Lucrurile se încing în momentul în care institutoarea descoperă că cele două fantome au o relație cu cei doi copii aflați în grija sa, o legătură pe care ea consideră a fi foarte periculoasă, mai ales din cauză că, din câte va afla de la doamna Grose, pe timpul vieții, cei doi nu fuseseră niște persoane prea respectabile.

Normal că  tânăra institutoare depune toate diligențele posibile să afle care era natura relației copiilor cu cele două fantome, precum și pentru a – i îndepărta pe cei mici de înfiorătorii lor prieteni. Toate eforturile institutoarei sunt zadarnice, ba chiar par să se întoarcă împotriva ei, căci, de un punct încolo, aceasta se comportă clar ca o persoană ce și-a pierdut kmințile.

Nu vă mai spun, înainte de a vă invita să lecturați ”O Coardă prea Întinsă”(de fapt, tot ce găsiți scris de Henry James), că sfârșitul acestei nuvele este într-adevăr înfiorător.