Stephen King – Shining

(coperta primei ediții, preluată de pe Wikipedia: Cover artist – Dave Christensen, hardcover, editor Doubleday, gen: Gothic, Horror, data publicării: ianuarie 1977, 447 pagini)

Am citit prima oară ”Shining”, ca mulți alți amatori de literatură de suspans și horror de la noi, prin anii ’90 (tot în aceeași perioadă am văzut și cea mai cunoscută, poate, adaptare cinematografică a poveștii – cea regizată de Stanley Kubrick, cu Jack Nicholson în rolul principal) și de atunci am urmărit cu mare interes scrierile lui Stephen King. Și chiar dacă, ulterior, am citit romane care mi-au plăcut mai mult ca ”Shining” – primul exemplu care-mi vine în minte este ”It”  – povestea destrămării familiei lui Jack Torrance are un loc aparte în inima mea, întrucât este cea care mi-a făcut cunoștință cu un scriitor extraordinar, maestru al suspansului, capabil să te facă, prin felul cum scrie, să dai paginile, chiar dacă își tremură mâna de frică.  Frică?! O, da, căci povestea din ”Shining” te bagă bine de tot în sperieți. Am îndrăznit s-o recitesc recent doar fiindcă vroiam să mă pregătesc pentru continuarea poveștii – „Doctor Sleep” – anunțat să apară în toamna anului 2013.

(ultima ediție românească, Nemira, hardcover, traducător Ruxandra Toma, noiembrie 2012, 504 pagini, observați dantura perfectă a lui Jack Nicholson :))

 

Și dacă tot vom avea ocazia să aflăm, anul viitor, cum s-a maturizat puștiul Danny Torrance, haideți să ne reamintim povestea de groază prin care a trecut el, atunci când părinții săi îl duc să  îşi petreacă o iarnă, într-un hotel izolat din New England, numit ”Overlook”.

Tatăl său, Jack, este un scriitor aspirant și un profesor ratat – își pierduse catedra fiindcă își atacase un elev -, cu izbucniri violente de temperament și alcoolic, pe deasupra, care se angajează să păzească hotelul ”Overlook” în afara sezonului turistic, sperând că va reuși cu acest prilej nu doar să scrie un nou roman, ci și să se reconecteze cu familia sa.

Mama sa, Winnifred – „Wendy”, este o femeie puternică, ce încearcă să își susțină bărbatul în lupta dusă cu alcoolismul și, în același timp, să asigure un mediu adecvat pentru creșterea fiului care își adoră tatăl.

Nimic nu pare mai natural, mai normal, ca familia Torrance, asta până ce Danny și părinții săi ajung să petreacă o iarnă singuri, într-un hotel gol, aruncat în mijlocul pustiului.

O vorbă spune că ”Omul sfințește locul!”, însă în ”Shining”, este exact pe invers – hotelul transformă oamenii, și nu o face deloc în bine!

”Overlook” este un loc bântuit de spirite malefice, care încearcă să pună stăpânire  pe sufletul chinuit al lui Jack, iar singurul care le poate sta împotrivă este Danny. Ele știu asta, la fel și puștiul, care are puteri telepatice – așa-zisa strălucire (în limba engleză shining; de unde și titlul romanului) – ce-l ajută să perceapă natura sinistră a locuinței lor temporare.

Așa începe un joc înfiorător de-a șoarecele și pisica, în care cei răi au toate avantajele de partea  lor, inclusiv un tată care-și bea mințile până ce uită că are un fiu și o soție de protejat.

Vă las să descoperiți singuri ce rezultat are bătălia între bine și rău, dar vă avertizez că este una  înfricoșătoare, mai ales că se dă pe viață și moarte!

 

Omul de la capătul firului de Rodica Ojog-Brașoveanu

Romanul, un omagiu adus eroilor anonimi care au luptat pe frontul invizibil al contraspionajului, după cum specifică însăși autoarea – Rodica Ojog Brașoveanu, ne prezintă ancheta unui foarte interesant caz de spionaj economic.

Povestea începe cu un apel telefonic anonim, primit de inginerului Mihai Pascu, sau mai bine zis, de falsul inginer Mihai Pascu. Acesta își cumpărase diploma de inginer în urmă cu trei ani de la profesorul care îi dădea meditații la matematică, iar acum, după cum îl avertizează vocea de la capătul firului, venise vremea scadenței. Ce i se cere falsului inginer? Nimic altceva decât unele documente secrete de la întreprinderea de stat în care lucra. În tot acest timp, vocea necunoscută îl avertizează că ”în ziua scadenţei toţi s-au arătat foarte integri sau numai înfricoşaţi, dar au sfârşit prin a plăti”.

Dar nu toți mincinoșii sunt și hoți, și nici toți impostorii nu sunt și vânzători de secrete de stat. Falsul inginer Mihai Pascu încheie convorbirea telefonică îngrozit și își părăsește apartamentul atât de central amplasat – chiar în Piața Unirii/București, hotărât să …

De aici încolo, actiunea se dezvoltă într-un ritm trepidant, fiind presărată cu o multitudine de enigme si indicii de natură să conducă cititorul spre descoperirea ”omului de la capătul firului”, a criminalului (da, sunt comise și câteva crime), a arhitectului unui plan diabolic, a cărui îndeplinire ar afecta foarte mult economia națională  – mai mulți falși ingineri, care își cumpăraseră diplomele în urmă cu trei ani și care ajunseseră să aibă poziții bune în diverse instituții de stat, sunt șantajați de un apelant necunoscut, care le cere, în schimbul trecerii sub tăcere a modului în care deveniseră ingineri, informații secrete de la întreprinderile unde lucrau.

Și cui îi cade în sarcină să ne ajute să dezlegăm ițele încurcate ale acestei povești ? Nimănui alteia decât maiorului de securitate Minerva Tutovan, fostă profesoară (foarte severă) de matematică, poreclită ”Samuraiul”, probabil și datorită ochilor extrem de mobili pe un chip, în general, impasibil, breton câş, expresie indiferentă, ce mai, spaima fostului său elev – în prezent locotenentul Dobrescu, subalternul său nefericit.

Cuplul format de cei doi, cu Minerva în rolul șefului nesuferit, intransigent, dar extrem de bun profesionist, și locotenentul Dobrescu – etern intimidat și chiar ușor tăntălău, în majoritatea scenelor, constituie, după părerea mea, sarea și piperul poveștii. Confruntările dintre cei doi, de un comic autentic, conferă acțiunii momentele de respiro atât de necesare, transformând momentul lecturării unui roman, altfel foarte serios, cu o miză mai mult decât gravă – spionajul economic, presărat cu crime, ipocrizie, minciună, răutate umană, într-o veritabilă plăcere intelectuală.

De aceea vă și invit să o urmăriți pe Minerva Tutovan și elevul ei Dobrescu (da, încă mai are multe de învățat de la ea, și în afară de cum se rezolvă ecuațiile de gradul trei cu două necunoscute) cum îl deconspiră pe ”omul de la capătul firului”, în noua ediție (hardcover) publicată de editura Nemira.

             Romanul a fost ecranizat în anii 80 (Rodica Ojog-Brașoveanu participând la realizarea scenariului), sub titlul ”Șantaj” (nu l-am văzut încă), în regia lui Geo Saizescu, cu Ileana Stana Ionescu în rolul Minervei Tutovan și Sebastian Papaiani ca locotenentul Dobrescu.

Picnic la marginea drumului (cartea)

Că după unii ar fi roman, iar după alții nuvelă, că Boris ar fi scris mai multe pagini ca frate-său Arkadi, că cenzura sovietică a tăiat atât de mult și de aiurea din poveste că abia de și-a mai păstrat coerența, că frații Strugațki a devenit faimoși abia după ce Andrei Tarkovski, faimosul cineast rus care s-a stabilit în Italia! (spre ciuda și furia sovieticilor), s-a inspirat din această carte  la realizarea filmului ”Călăuza”, că filmul și cartea au consacrat în literatura SF și nu numai termenul ”stalker”, că în România anilor ”70 (romanul, catalogat drept științifico-fantastic, a fost scris în 1971 și pblicat în 1972 la ruși) povestea era citită ”pe sub mână” – spun citită, nu cumpărată, fiindcă ar fi circulat sub forma unor file dactilografiate, că …

Nu mai contează. Cel puțin pentru cititorii născuți după căderea oficială a regimurilor comuniste din Europa. Chiar și pentru cititorii pasionați de literatura SF.

  Ce rămâne, după trecerea timpului și schimbarea fundamentală a lumii, dintr-o poveste atât de controversată (în timp ce comuniștii o interziceau și cenzurau, capitaliștii o premiau drept una din contribuțiile remarcabile la literatura științifico-fantastică mondială)?

Povestea.

Narațiunea este redată prin ochii lui Redrick Schuhart, zis Red, zis Roscovanul.

Bărbat dur, cândva laborant asistent la Institutul Internațional al Culturilor Extraterestre, în prezent căzut în depresie și alcoolism, printre altele și dfin cauză că fiica sa începe să manifeste unele mtații genetice care o transformă, dintr-o o fată normală, într-o creatură  care seamănă cu o maimuță cu blană. Cauza ar putea fi tatăl său, convertit, între timp, în stalker – călăuză.

                                   Stalkerii conduceau expediții clandestine în cele 6 Zone – locuri vizitate cândva de către extratereștri – pline de obiecte valoroase, pentru a le colecta pentru profit. Incursiunile în Zone era nu doar ilegale, dar și foarte periculoase, atât din cauza anomaliilor rămase în urma vizitatorilor extratereștri  – anomalii fizico-chimice, diverse gadgeturi periculoadse, germenii unor boli, precum și a rivalității dintre stalkeri, cu consecințe mortale, adeseori.

               Acțiunea are în centru dorința lui Red de a-și ajuta fiica să redevină normală, iar asta presupune ca el să facă o ultimă incursiunea – cea mai periculoasă dintre toate, evident – în Zonă, pentru a extrage Globul de Aur. Acesta era un artefact despre care se zvonea că ar avea puterea de a face orice dorință sa devina realitate, numai că, după cum era de așteptat, se găsea adânc ascuns în interiorul Zonei și era înconjurată de o multitudine de capcane letale.  Desigur, numai o singură Călăuză știa drumul către acest artefact.

     Cu toate astea, Red nu se lasă copleșit, și alege să-și pună la încercare puterile și cunoștințele pentru a-l descoperi.

Cu ce rezultat, vă las să descoperiți singuri! 🙂

O să citiți o poveste interesantă, chiar și pentru cei care nu sunt neapărat fani ai genului SF&F, plină de aventuri și suspans, despre iubire și ce înseamnă să fi ființă umană, rezidentă a unei planete pe care, cândva, extratereștrii au făcut un scurt picnic. De fapt, șase.

Desigur, aveți și posibilitatea să vizionați filmul inspirat de cartea fraților Strugațki, dar eu repet, întâi ar trebui să citiți cartea (ultima editare în românește este cea de la editura Paralela 45, din stânga), și abia după aceea să mergeți la film.

și dacă cele scrise mai sus de mine v-au deschis pofta de lectură (nu neapărat de povești SF), vă invit să treceți și pe site-ul BookMag, care organizează concursri de recenzii, precum cel de aici http://www.elefant.ro/bookmag/scrie-pe-blogul-tau-despre-o-carte-din-literatura-rusa/, la care m-am înscris și eu.

Gossip Girl. It had to be you/ Gossip Girl: Un trio infernal, de Cecily Von Ziegesar

După ce în ultima vreme am tot vorbit despre filme inspirate de cărți, iată, a venit vremea să povestim și despre cărți. Este vorba despre Gossip Girl: Un trio infernal – volum din cunoscuta serie ”Gossip Girl” a scriitoarei Cecily Von Ziegesar, serie care a inspirat și serialul omonim, realizat de Josh Schwartz și Stephanie Savage.

Dar să revenim la carte (cred că a 11-a din serie, dacă stau să număr ordinea în care au apărut titlurile din această serie la editura Nemira):

Volum după volum am urmărit cu sufletul la gură aventurile scandaloase prin care trec  năzbâtioșii adolescenți din Upper East Side, cartierul șic din New York, am râs, am bârfit cu și despre ei, ce să mai, am petrecut clipe foarte plăcute, care ne-au făcut să-i îndrăgim, să-i invidiem puțin, uneori, sau pur și simplu să fim curioși ce se mai întâmplă în viața lor.

Dar ceea ce n-am aflat, încă, este cum a început totul: cum au început să se iubească – și să se urască – între ei și de ce relațiile lor au fost atât de tumultuoase.

Iată că, odată cu ”Un trio infernal” editura Nemira ne satisfacem și această curiozitate:

La început au fost trei adolescenți nemaipomeniți și inseparabili în prietenia lor, ”trei mușchetari pur și simplu fabuloși”: Serena van der Woodsen, Blair Waldorf şi Nate Archibald.

Nate era invidiat de toți colegii săi de școală pentru prietenia cu cele două frumoase fete, în timp ce acestea erau considerate zeițe de către fetele cu care erau coleg datorită privilegiului de a ieși cu un tip atât de superb ca Nate. Desigur, amândouă fetele erau îndrăgostite nebunește de ochii verzi ai lui Nate, deși niciuna nu îndrăznea să-și facă simpatia publică.

După cum era și de așteptat, tensiunea din jurul răspunsului la întrebarea Cine va fi norocoasa care va reuși să cucerească băiatul? va crește exponențial, de la pagină la pagină.

Romanul ne mai dă ocazia să îi vedem și pe Dan și Jenny Humphrey, care, fără o mamă să le poarte de grijă, sunt nevoiți să se bazeze unul pe celălalt și, desigur, pe obsesia lor comună pentru Serena van der Woodsen. În cazul lui Jenny interesul se traduce prin invidie pentru numărul cupei la sutienul Serenei, decât în preocupare pentru personalitatea acesteia. Fiind cea mai slab dezvoltată dintre colegele ei de clasă, Jenny apelează, în disperare de cauză, la o soluție disponibilă pe Internet, dar care, în cele din urmă, o va face mult mai receptivă la zicala ”Ai grijă ce-ți dorești!”

Vanessa Abrams, cu părul ei negru și lung are suficient potențial pentru a fi considerată frumoasă, preocuparea ei pentru a obține această calificare publică vizându-l, în special, pe Dan Humphrey. Din păcate, el vede în ea mai degrabă o prietenă, decât o iubită. Însă, după cum spuneam, Vanessa e o fată dispusă să-și exploateze potențialul la maxim.

Acum să nu credeți că, atâta timp cât personajele sunt mai mici ca vârstă, intrigile pe care le croiesc, fiecare după propriile puteri, ar fi cumva inferioare celor de mai târziu. Nicidecum, poveștile sunt la fel de amuzante, spumoase și ”intrigante” ca și în celelalte volume ale seriei, recomandând acest volum ca pe un must-read  pentru oricine se declară fan al romanelor ”Gossip Girl” (de ce nu, și al serialului TV inspirat de această serie), sau orice cititor pasionat de romane cu și despre adolescenți.

Popularitatea de care s-a bucurat povestea adolescenților bogați și frumoși, în rândul cititorilor a condus și la realizarea unui film serial inspirat de romanele lui Cecily Von Ziegesar, serial care, după 5 sezoane (din 2007 și până în prezent au fost filmate 112 episoade; în ultima serie sunt programate 24 de episoade, ce vor apărea inclusiv în 2012), continuă să facă furori în rândul adolescenților. Desigur, la succesul acestuia se adaugă și șarmul actorilor principali, respectiv Blake Lively (în rolul Serei van der Woodsen), Leighton Meester (Blair Waldorf) și Chance Crawford (care joacă rolul frumosului Nate Archibald).

și-un trailer la ultimul sezon al serialului